9 martie 2011
Hazaria
- Hazarii, o populaţie turcică seminomadă, au
stăpânit zona de jos a Volgăi, între Marea Caspică şi Marea Neagră,
între secolele al VII-lea şi al XIII-lea. În secolul al VIII-lea,
hazarii au trecut la religia iudaică, conform binecunoscutei legende,
unde hanul lor alege între cele trei religii importante. La fel s-a spus
şi despre Vladimir, cneazul ce i-a creştinat pe ruşi. Poveşti. Poate.
Evreii din Imperiul Bizantin fiind alungaţi, s-au stabilit în Crimeea şi
în împrejurimi, unde mai erau deja evreii veniţi încă de prin 132-135,
în urma revoltei lui Bar-Kobha din Palestina. Capitala hazarilor era la
Itil, în apropierea deltei de atunci a fluviului Volga. Numele de hazari vine din turcă, unde gezer înseamnă a umbla. Sunt tentat să spun că şi găzarii noştri care umblau prin sate cu butoaiele de păcură pentru osii, erau hazari.
Relaţiile cu Imperiul Bizantin erau vechi şi întărite de luptele duse în comun împotriva arabilor. Ba chiar, în 695 împăratul Iustinian al II-lea, alungat fiind, se stabileşte în Hazaria Se şi căsătorește cu fiica hanului, Tzitzak, în turca hazară probabil Çiçek („Florica”), botezată apoi cu numele Teodora. Iar în 732 viitorul împărat bizantin Constantin al V-lea (741-775) se căsătoreşte cu fiica hanului hazar, devenită împărăteasa Bizanțului, cunoscută sub numele de botez Irina.
Popor tolerant se spune, asigurau un drum sigur între populaţiile din zona Balticii până la Bagdad, contra unui tribut modic de la triburile slave. Ungurii, după o etapă de convieţuire comună a cărei durată nu se cunoaşte, antrenează triburi de hazari în drumul lor spre păşuni mai bogate. Ajung în Panonia, unde, încercând să se extindă spre răsărit, dau de ducele Menumorut, în ale cărui trupe erau şi cozari. Poate aşa s-ar explica şi prezenţa în peştera de la Şinca Mare şi a celor două triunghiuri suprapuse, cunoscute mai mult sub numele de Steaua lui David.
Atacaţi permanent de alani, kieveni, bulgari şi chiar bizantini, puterea lor scade şi din secolul XIII dispar din izvoarele istorice. Există păreri că o parte din evreii numiții așkenazim, al cărui sens era în vechime de sciți, precum şi secuii din estul Ardealului, sunt rămăşiţe ale hazarilor. Şi se pare că şi cazacii, al căror ultim hatman a fost Dănilă Apostol, născut în Moldova în 1654 într-o familie de boieri, au fost şi ei nişte demni sau mai puţin demni urmaşi ai hazarilor. Dar hazarii ce trăiesc în mijlocul Afganistanului, acolo unde talibanii cei deranjaţi sub turban, au aruncat în aer cele două imense statui ale lui Budha? Ei nu seamănă deloc cu vecinii lor. Au ochii puţin cam oblici, dar eu de unde să ştiu cum îi aveau hazarii de pe Volga sau de la Şeica Mare? Sau cei din Secuime? Dar acolo sunt cetăţeni români ce vorbesc maghiara, adică de fapt ungureşte şi spun că sunt din”Ţinutul Secuiesc”. Nimic nu dispare, totul se transformă …
Comentariu by Peter — 9 martie 2011 @ 20:42 |Modifică