Ermitaj 1981 – boală curată

17 martie 2011

Ermitaj 1981 – boală curată

Teatrul Ermitajului, Vechiul Ermitaj, Micul Ermitaj, Palatul de Iarnă. Noul Ermitaj nu se vede, este în spatele Veciului Ermitaj

Pe malul Nevei se întinde Ermitajul, construit între 1764 şi 1852, în cinci clădiri situate una lângă alta, teatrul Ermitajului, Vechiul Ermitaj, Micul Ermitaj, Palatul de Iarnă şi Noul Ermitaj, aflat în spatele Vechiului Ermitaj. Vizita am început-o cu peripeţii, ne-au întors de două ori să mai facem coada odată când au auzit că suntem români şi s-a terminat cu o durere de cap îngrozitoare şi cu greţuri. Auzisem de boala asta, nu e vorba de starea de graviditate ci de boala muzeelor, dar credeam că este o poveste. După patru ore de mers, obligatoriu pe sensul pe care ni-l indicau, ca să vezi tot, am ajuns la impresionişti. Era să mi se facă rău. Săli întregi cu tablouri de Gauguin, Van Gogh, Rousseau Vameşul, Degas, Sisley, Matisse. Cele de Gauguin, toate din perioada tahitiană, de dimensiuni enorme, îmi erau necunoscute complet. Am aflat ulterior, că atunci când au fost duse la Paris, după 1990, pentru expunere, au fost suspectate de a fi false. Dar ce ştiam eu atunci … Abia am putut ieşi, cam bălăbănit şi nu m-am oprit decât pe malul Nevei, la o lungă plimbare pe Nevski Prospect. Ca să nu mai vorbesc de rezultatele săpăturilor din marea stepă scitică, unde gurganele (tumulii) au dat la iveală o mare bogăţie de obiecte de aur, argint, fier şi bronz. Călăreţi îngropaţi în veşminte de paradă, cu tot cu cai, cu care, cu neveste, servitori, mâncare, podoabe, că în raiul lor nu ştiu ce o să le mai lipsească. Deocamdată au ajuns la Ermitaj.
Iar cotoii Ermitajului, chiar dacă nu sunt urmaşii celor ai Ţarinei Ecaterina, pe aceia i-au mâncat leningrădenii în timpul blocadei, încă mai sunt stăpâni pe coridoarele palatului şi nici nu te bagă în seamă. Graşi, bine hrăniţi şi bine crescuţi, pictaţi în toate culorile, cred că am văzut şi verzi şi violeţi, stau în special pe balustradele de malahit şi marmură ale scărilor monumentale, ca nişte sfincşi egipteni. Sau poate chiar asta erau şi nu am băgat eu bine de seamă?

Claude Monet - Câmp cu flori






Vincent van Gogh - Vila profesorului

Paul Cézanne - Drum în Montagne Sainte-Victoire






Henri Rousseau - Lupta dintre tigru şi bizon

Paul Gauguin - Parau, parau



Paul Gauguin - Bé-Bé

Vincent van Gogh - Plimbare în Arles